Doliu și durerea doliului. Amintirea sufletului mare si drag ce nu mai există printre noi. Bărbat îndoliat ce-si duce in suflet propria tristete, si trebuie să facă față durerii si ale doliului simptome.

De la doliu la acceptare • O călătorie personală spre vindecare

1. Ce este doliul?

Doliul este o reacție emoțională la moartea unei persoane dragi, sau la despărțirea de o persoana iubită. Fiind cel mai adesea o experiență intensă și dureroasă. Aceste momente pot fi unele dintre cele mai grele din viața noastră, provocând o gamă largă de emoții și sentimente puternice negative, de la durere sufletească extremă și tristețe adâncă la furie și vinovăție. Acest articol are ca subiect doar procesul de doliu asociat cu moartea unei persoane apropiate și procesul de vindecare.

Cuprins Pagina
    Add a header to begin generating the table of contents

    Nu suntem de acord cu faptul că simptomele procesului de doliu ar fi neutre („nici bune nici rele”), cum scriu unele articole. Durerea intensă poate provoca probleme de sănătate fizică și mentală. Inclusiv infarct sau alte afectiuni cardiace grave, in cazuri extreme. Sau depresie, anxietate severă sindrom de stres post-traumatic ori alte complicatii. Efecte nocive cu care e posibil sa te confrunți, si care îți pot afecta sau chiar pune in pericol viața. Indiferent de cât de „sănătoase” le consideră unii.

    E paradoxal să consideri durerea indispensabilă pentru vindecare, când scopul este tocmai depășirea durerii. Logica unor articole sugerează că ai nevoie de suferință ca să te vindeci de… exact această suferință.

    Cristian Șerban, director funerar, agenția de pompe funebre Funerare 24.

    1.2. Ce tipuri de doliu există?

    1. Doliul normal (considerat natural): O reacție specific umană la moartea cuiva drag, ce se manifestă printr-un proces de adaptare dureros.
    2. Doliu complicat: Simptomele persistă sau chiar se intensifică, împiedicând revenirea la viața normală , necesitând adesea intervenție profesională.
    3. Doliul traumatic: Apare după o moarte bruscă și neașteptată, cum ar fi un accident, și poate duce la simptome de stres post-traumatic.
    4. Doliul anticipat: Proces ce se manifestă înainte de moartea iminentă a unei persoane dragi. În special după o boală îndelungată.
    5. Doliul ilegitim: Trăit în secret, doliul ilegitim apare când pierderea nu este recunoscută de societate sau lumea din jur, cum ar fi în cazul unei relații extraconjugale.

    1.3. Simptomele fizice și emoționale comune

    Simptomele acestui proces de doliu pot fi emoționale și fiziologice. Manifestările fiziologice includ tulburări de somn, pierderea apetitului și oboseală. Emoțional, persoana îndoliată poate experimenta tristețe adâncă, anxietate, furie și vinovăție. Aceste simptome variază în intensitate și durată. Influențând astfel semnificativ calitatea vieții în mod negativ pentru persoanele îndoliate.

    1.4. Cât durează doliul și durerea la pierderea unei persoane dragi?

    Durata procesului variază de la o persoană la alta.
    În general, perioada intensă se-ntinde pe aproximativ șase luni.
    Dar procesul de ajustare (și implicit durerea) pot continua mai bine de un an sau mai mult de la moartea persoanei dragi. Mai ales pentru cei cu un istoric de depresie.
    Este important să înțelegem că fiecare persoană trăiește doliul în mod diferit.
    Cu alte cuvinte, nu ar trebui să comparăm experiențe proprii cu ale altora. Deoarece fiecare individ are propriul ritm de vindecare și ajustare la noua realitate.

    2. Impactul doliului asupra vieții cotidiene

    Impactul tragediei asupra cotidianului este însă profund. Caci doliul este un proces ce poate interfera cu viața noastra emoțională și fiziologică sub multiple aspecte.

    2.1. Schimbări în rutina de somn și alimentație:

    • Insomnie sau hipersomnie, ducând la oboseală cronică și dificultăți de concentrare.
    • Modificări ale apetitului, ducând la pierderea sau creșterea în greutate.
    • Tensiune musculară și probleme digestive, dureri de cap, reacții fizice comune la stres.

    2.2. Efecte asupra muncii și relațiilor:

    • Scăderea productivității și a capacității de concentrare la locul de muncă, afectând performanța profesională.
    • Retragere socială și căutarea izolării. Deoarece persoana îndoliată poate simți nevoia de a se distanța pentru a procesa pierderea.
    • Dificultăți în menținerea relațiilor existente. Deoarece comunicarea și interacțiunile sociale pot deveni copleșitoare.

    Studiile arată că între 15% și 23% dintre cei îndoliați dezvoltă simptome de anxietate imediat după pierdere.

    De asemenea, între 52% și 60% experimentează un nivel semnificativ de tristețe. Care le afectează capacitatea de muncă și relațiile interpersonale.

    Este important să recunoaștem că aceste modificări în rutina zilnică și în relațiile interpersonale există. Și reprezintă o reacție umană la pierdere, la moarte. Buna, rea, asta e si doar cu ea „putem defila”.

    Intensitatea și durata acestor modificari pot varia.

    Influențate fiind de factori precum tipul de relație avuta cu persoana pierdută. Sau cât a trecut de la moarte. Ori de caracteristicile individuale ale persoanei îndoliate.

    În concluzie, starea de doliu este o experiență profund personală și complexă. Care afectează multiple aspecte ale existenței noastre.

    Înțelegerea acestui proces și recunoașterea respectiv acceptarea reacțiilor noastre pot fi pași importanți în refacere și adaptare la noua realitate. Este esențial să ne acordăm timp și să căutăm sprijin atunci când este necesar. Pentru a putea trece de această tragedie.

    3. Etapele doliului

    Despre doliu. Doliul si Pierderea.

    Doliul urmează un tipar emoțional complex, manifestându-se prin 5 etape distincte. Care ajută persoana să își proceseze durerea și pierderea intr-un mod relativ optimal. Înțelegerea acestor etape poate oferi un cadru util pentru a putea naviga prin momentele dureroase ale acestui proces.

    3.1. Negarea

    Șocul psihologic și neîncrederea, chiar negarea situației prin care trece persoana îndurerata sunt experiențe și totodată reacții intr-un fel chiar firești la început. Este dificil să acceptăm moartea unei fiinte dragi, fiind o parte intrinsecă a naturii umane. Deși știm că „Toți suntem datori c-o moarte”. Însă integrarea acestei realități rămâne o provocare din cauza durerii cu care vine.

    3.2. Furia

    După disiparea șocului inițial, furia își face adesea apariția ca răspuns emoțional intens. Această etapă se caracterizează prin:

    • Sentimente de nedreptate și frustrare.
    • Eventual și mânie îndreptată către sine sau către alții.
    • Întrebări precum „De ce mi se întâmplă asta?”.
    • Sentimente de neputință și revoltă.

    3.3. Negocierea

    În această etapă, persoana încearcă adesea să negocieze cu o putere superioară sau o entitate imaginară. în speranța de a își putea schimba realitatea din urma persoanei dragi pierdute.

    3.4. Depresia și dificultatile emoționale asociate

    • Neputință și disperare.
    • Insomnia și lipsa apetitului.
    • Nevoia frecventă de a plânge.
    • Anhedonie (incapacitatea de a simți bucurie).
    • Posibile episoade de disforie.

    3.5. Acceptarea morții

    În cele din urmă, își face apariția și etapa de acceptare. Nu, nu înseamnă că durerea dispare complet. Ci că persoana respectivă începe să recunoască că trebuie să accepte realitatea decesului fiintei dragi ca parte permanentă a vieții sale.

    În această etapă, cei mai mulți oameni încep treptat să se reconecteze cu viața. Găsind noi moduri de a merge mai departe. Păstrând totodată amintirea sufletului drag pierdut într-un mod sănătos.

    Singura modalitate să faci față durerii este să treci prin ea. Și fiecare dintre noi o trăiește diferit, în felul său unic. Suntem alături de dumneavoastră în această călătorie dificilă. Oferindu-vă sprijin necondiționat, 24/7.

    Daniel Constantinescu, director funerar, agenția de pompe funebre Funerare 24.

    4. Cum ne menținem sănătatea în perioada doliului

    Menținerea sănătății fizice și mentale este esențială în refacere in urma decesului unei fiinte dragi. Este important însă să înțelegem că îngrijirea de sine nu este un act egoist. Ci o necesitate pentru traversarea cu bine a acestei tragedii.

    4.1. Exerciții fizice simple

    Activitatea fizică moderată joacă un rol crucial în gestionarea durerii sufletesti. Deoarece studiile arată că exercițiile fizice aerobice regulate reduc semnificativ nivelul de stres și anxietate din aceasta perioadă dificilă. Plimbările în aer liber sau yoga pot îmbunătăți calitatea somnului și starea generală de spirit. Caci duc la eliberarea de endorfine, substanțe din creier responsabile de buna dispoziție.

    4.2. Tehnici de relaxare

    Meditația și tehnicile de respirație s-au dovedit eficiente în metabolizarea emoțiilor când moare o persoană dragă. Câteva practici benefice includ:

    • Respirația profundă și controlată.
    • Meditația mindfulness zilnică.
    • Exerciții de relaxare musculară progresivă.
    • Vizualizare ghidată.

    În urma practicării regulate a unor astfel de tehnici se pot reduce semnificativ simptomele de anxietate și depresie din aceste momente tragice.

    4.3. Importanța odihnei pentru a ține depresia la distanță.

    De asemenea, odihna adecvată este fundamentală pentru vindecarea emoțională. Este esențial să menținem un program regulat de somn. Chiar dacă poate fi dificil în aceste momente. Experții recomandă între 7-9 ore de somn pe noapte pentru a susține recuperarea naturală. Tot pentru a îmbunătăți adițional calitatea somnului, se mai recomandă:

    • Crearea unei rutine relaxante înainte de culcare.
    • Evitarea dispozitivelor electronice cu cel puțin o oră înainte de somn.
    • Menținerea unei temperaturi confortabile în dormitor.
    • Este important să acordăm atenție și momentelor de odihnă din timpul zilei, permițându-ne pauze scurte pt. a atipi atunci când simțim nevoia.

    5. Strategii practice pentru aceasta perioadă

    Pentru a trece cu bine de acest proces, este esențial să dezvoltăm strategii practice. Care să ne ajute să facem față provocărilor zilnice. Menținerea unei rutine și practicarea auto-îngrijirii pot reduce semnificativ impactul negativ avut de pierdere și durere asupra sănătății mentale. Acest impact insemnand depresia, anxietatea, sindromul de stress posttraumatic etc.

    5.1. Rutina zilnică și auto-îngrijirea

    Stabilirea unei rutine zilnice reprezintă un pilon fundamental în recuperare. Este esențial să menținem un program regulat de lucru și somn. și să ne asigurăm că ne hrănim corespunzător, chiar dacă nu simțim foame.

    Practici de auto-îngrijire recomandate:

    • Exerciții fizice regulate.
    • Menținerea unei alimentații echilibrate și hidratări adecvate este esențială, precum și practicarea unor tehnici de relaxare, precum meditația.
    • Păstrarea contactului cu membrii familiei și prietenii.
    • Acordarea timpului necesar pentru odihnă și relaxare.

    5.2. Păstrarea amintirilor într-un mod sănătos

    Puteți onora memoria persoanei pierdute prin diverse modalități, cum ar fi:

    • Crearea unui album de fotografii sau a unei cutii cu amintiri poate oferi un sentiment de continuitate și legătură cu persoana iubită.
    • Plantarea unui copac în memoria celui plecat dintre noi.
    • Crearea unei grădini memoriale.
    • Organizarea unor evenimente comemorative în momente semnificative.
    • Scrierea într-un jurnal despre momentele speciale sau bune petrecute împreună.
    • etc.

    Este important să înțelegem că păstrarea amintirilor nu înseamnă să rămânem blocați în trecut, ci să integrăm aceste amintiri într-un mod care să ne permită să mergem mai departe, păstrând totodată sentimentele și conexiunea cu persoana pierdută. Precum și cu lumea din jur.

    6. Rolul familiei și prietenilor în procesul de doliu și al pierderii

    Sprijinul ce îți e oferit mai ales de cei dragi dar și de prieteni reprezintă un element crucial în recuperarea după pierderea unui suflet drag. Studiile psihologice relevă faptul că oamenii care beneficiază de suport social și familial adecvat traversează mai ușor această perioadă de după moartea unei fiinte dragi. Socializarea și petrecerea timpului cu prietenii și familia poate fi de mare ajutor in alinarea durerii și suferinței ramasa in urma pierderii unei persoane dragi.

    6.1. Comunicarea eficientă a nevoilor.

    În timpul doliului, comunicarea deschisă cu cei apropiați devine esențială.
    Iată câteva modalități eficiente de a vă exprima nevoile:

    • Exprimați-vă direct nevoile.
    • Stabiliți limite clare când aveți nevoie de spațiu personal.
    • Împărtășiți amintiri și sentimente cu oamenii de încredere.
    • Comunicați onest când nu vă simțiți bine și pregătit pentru interacțiuni sociale.

    6.2. Sprijinul emoțional și acceptarea acestuia

    Cercetările relevă că aprox. 80% dintre persoanele indoliate care acceptă ajutorul oferit de familie sau prietenii buni prezintă o recuperare mai rapidă. Căutarea sprijinului nu este o dovadă de slăbiciune. Ci adesea o necesitate a vindecării sufletești.

    Cei apropiati pot oferi suport practic esențial, precum:

    • Ajutor în gestionarea sarcinilor zilnice.
    • Sprijin în organizarea aspectelor administrative.
    • Prezență și ascultare activă în momentele grele.

    Este important să înțelegem că fiecare persoană poate să ofere ajutor în felul său propriu și diferit. Unii pot oferi doar sprijin afectiv. Pe când alții pot ajuta cu aspecte practice. Iar alții doar c-o vorba bună. Sa accepți ajutor de la persoane iubite poate contribui semnificativ la recuperare.

    Doliul este un drum pe care il avem de parcurs, dar nu o destinatie la care sa ne oprim.

    Cristian Șerban, director funerar, agenția Funerare 24.

    7. Vindecarea prin ritualuri și tradiții

    Ritualurile și tradițiile se pot dovedi benefice în refacere după pierderea unei fiinte dragi. În cultura românească, practicile religioase și ceremoniile comemorative oferă un cadru structurat pentru gestionarea durerii. Ca și pentru persoana disparuta și găsirea unui nou echilibru afectiv.

    7.1. Practici tradiționale de doliu

    În anumite regiuni ale României, doliul alb reprezintă o tradiție cu semnificații profunde. Această practică implică așezarea unei pânze albe deasupra ușii casei. Simbolizând puritatea sufletului celui plecat și speranța vindecării pentru cei rămași.

    7.2. Ritualuri cu potențial terapeutic

    Crearea unor ritualuri personale semnificative poate susține vindecarea. În tradiția românească, „pomineața” sau „pânza sufletului” reprezintă o bucată de pânză albă așezată sub streașina casei, împreună cu un colac și o lumânare. Furnizând un spațiu simbolic pentru sufletul celui plecat. Permițând celor dragi să mențină o conexiune spirituală patruzeci de zile după deces.

    7.3. Comemorarea persoanei pierdute

    Cât se ține doliul după părinți. Semne de doliu la un bărbat aflat în perioadă de doliu. Bărbații nu trebuie sa se barbiereasca o perioadă de 40 de zile pana la un an.Comemorarea implică practici care ajută la procesarea pierderii:

    • Crearea unui altar sau spațiu dedicat persoanei pierdute.
    • Păstrarea unor obiecte personale semnificative ale celui decedat.
    • Organizarea unor momente de reculegere la date importante.

    În unele zone, un steag de culoare albă reprezintă de asemenea un element important în procesul de comemorare. Simbolizând tranziția sufletului și oferind pt. cei ramasi in urmă un punct focal pentru a trece procesul de doliu.

    8. Când și cum să cereți ajutor profesional

    Doliul și depresia se manifesta similar din anumite puncte de vedere, dar doliul e un sindrom iar depresia o tulburare mintala sau tulburare de dispozitie.

    Atunci când suntem cuprinsi de disperare și durerea devine copleșitoare, ajutorul specializat poate face diferența între suferință prelungită respectiv depresie clinică și refacere sănătoasă.

    Apelând la psihoterapie, putem găsi pacea și înțelegerea de care avem nevoie.

    Pentru a ne vindeca și a merge inainte.

    Aproximativ 10% dintre persoanele îndoliate dezvoltă o formă complicată de doliu care necesită intervenție profesională.

    8.1. Semne că aveți nevoie de ajutor specializat

    Anumite simptome indică însă necesitatea consultării unui specialist:

    • Durere /tristețe profundă care nu trece după șase luni de la deces.

    • Dificultatea de a accepta pierderea unei persoane apropiate și de a reveni la activitățile obișnuite și relatiile sociale anterioare.

    • Izolare socială severă și pierderea interesului pentru viață.

    • Gânduri recurente despre moarte sau suicid.

    • Incapacitatea de a îndeplini responsabilitățile de bază.

    8.2. Opțiuni de terapie disponibile

    Specialiștii oferă diverse forme de terapie adaptate nevoilor individuale.

    Psihoterapia individuală ajută la procesarea emoțiilor și dezvoltarea mecanismelor de adaptare. Rezultate pozitive pentru durerea din pierdere a oferit mai ales terapia cognitiv-comportamentală.

    Pe când participarea la un grup de suport poate oferi sprijin prin conectarea cu alți oameni care trec prin experiențe similare in viața. Si inteleg exact despre ce e vorba. Terapia de grup poate reprezenta un spațiu sigur pentru cei suferinzi de a-și împărtăși experiențele. Si de a descoperi eventuale noi metode de coping. Sau chiar invăța treptat să-și gestioneze propriile emoții. Alături de ceilalți ce poartă doliu la rându-le.

    În alegerea unui terapeut, trebuie să verificați:

    • Calificarea și experiența în tratarea doliului.

    • Compatibilitatea personală și stilul de comunicare.

    • Abordarea terapeutică folosită.

    • Disponibilitatea și programul de lucru.

    Aproximativ 75% dintre persoanele care sunt in perioada de doliu si apelează la psihoterapie experimentează o îmbunătățire semnificativă a stării lor.

    Inclusiv la terapie online. Nu ezitați să cereți ajutor la nevoie. De exemplu, când simțiți că suferința, pierderea unei persoane dragi vă depășește capacitatea dumneavoastră de a face față situației.

    Până la urmă, contează doar să ajungeți să fiți din nou bine. Să vă puteți recâștiga viața, punând și capăt durerii.

    9. Concluzie

    Barbat in doliu ca reacție la moartea femeii iubite, într-o incercare de a se reconecta la viață apeland la terapia doliului si pierderii.

    Pierderea unei persoane dragi este o experiență profund personală. Dar poate fi traversată mai ușor prin înțelegerea procesului si a durerii provocate de moartea fiintei dragi. Sprijinul familial, prietenilor și practicarea ritualurilor tradiționale ne ajută să rămânem conectați la viață în momentele dificile. Deși drumul nu este linear, fiecare pas făcut cu răbdare ne apropie de acceptare. Transformându-ne și păstrând totodată vie amintirea celor dragi.

    10. Intrebari frecvente si sfaturi utile

    Pierderea și doliul cauzate de decesul unei persoane apropiate pot fi trăite printr-o serie de sentimente intense de tristețe, disperare și gol interior.

    Cel mai mare risc pe termen mediu si lung e reprezentat de obicei de doliul complicat, de depresie clinică, de tulburarea de anxietate sau sindromul de stress posttraumatic.

    Neputand exclude totusi nici o eventuala decompensare psihotica, dacă predispozitia există sau debutul a avut deja loc sub o formă sau alta.

    Cele de mai sus reprezentand motive pentru care sprijinul emoțional este deosebit de important si nu doar pentru sănătatea mintală. Din moment ce doliul poate fi considerat o tulburare psihosomatică. Cu alte cuvinte, simptomele fizice nu lipsesc nici ele.

    Infarct

    Riscul de infarct crește de 21 de ori în primele 24 de ore si de 6 ori in prima saptamana de la moartea cuiva apropiat. Riscul de a dezvolta afectiuni cardiace ramane mai crescut față de normal pe intreaga perioada a doliului.

    Dereglare a sistemului imunitar

    Crește susceptibilitatea la boli din cauza stresului.

    Durerea unei pierderi este o experiență profundă care afectează întreaga familie, indiferent de vârstă.
    Copiii sunt deosebit de vulnerabili emoțional în fața pierderii unei persoane dragi.
    Impactul psihologic poate slăbi sistemul imunitar. Făcându-i mai predispuși la îmbolnăviri și dificultăți emoționale pe termen lung.

    Pentru a-i putea ajuta să traverseze acest proces extrem de dificil, părinții pot implementa următoarele practici de îngrijire:

    • Asigurarea unei alimentații sănătoase și echilibrate.
    • Încurajarea exercițiilor fizice regulate, care îți pot îmbunătăți starea de spirit. Pana o simpla plimbare daca faci poate duce la imbunatatirea starii sufletesti.
    • Menținerea unei rutine de somn constante, deoarece este esențială pentru recuperarea emoțională.
    • Oferirea unui mediu sigur pentru exprimarea emoțiilor.
    • Comunicarea deschisă și empatică despre moartea survenită, adaptată vârstei copilului.

    Este de asemenea recomandată și consultarea unui specialist în sănătate mentală pentru copii. Care îți poate oferi sprijin profesionist și sfaturi în ce-i privește. și poate ajuta la dezvoltarea unor strategii de coping sănătoase.

    Tradiția românească prevede afișarea unei pânze negre la ușa locuinței imediat după deces.
    Acest doliu de la ușă trebuie sa conțina de obicei numele decedatului, data nașterii și a morții.
    După înmormântare, multe familii păstrează această pânza timp de 40 de zile.
    Aceasta e o durată considerată semnificativă în tradiția ortodoxă, simbolizând perioada de tranziție a sufletului.

    După cele 40 de zile, membrii familiei pot alege să îndepărteze pânza neagra și de la casa sau ușă.
    Desi ar trebui ingropata conform preferintelor Bisericii… nu există o obligație strictă de a o păstra sau îngropa.
    Decizia aparține până la urmă fiecărei familii în funcție de preferințele și emoțiile cu care se confruntă.

    Purtarea de haine negre de catre persoanele indoliate este o tradiție, nu o obligație.
    Pentru mulți a purta culoare ca cea neagră sau alte culori închise reprezintă un semn de respect pentru persoana decedată.
    În mod tradițional, familia apropiată poartă haine decente vreme de un an. Iar un prieten pentru 40 de zile, ca un simbol al respectului și al tristeții.

    • Este important de reținut că doliul este în primul rând o stare interioară de tristețe și reflecție. Exprimarea exterioară a doliului poate varia în funcție de preferinte individuale, hainele pot fi mai mult sau mai puțin negre… eventual chiar si parul despletit si basma pe cap ca femeile de la tara…
    • Insa ceea ce contează cu adevărat este inima si durerea din interior… care se referă la sentimentele sincere, rugaciunile și ajutarea celor nevoiasi cu faptele de milostenie ce trebuie facute in numele celui dispărut.

      Fiecare persoană și familia intreaga își pot manifesta doliul exterior sau pe cel interior în moduri care le sunt confortabile și semnificative.

    Abtinerea de la a participa la evenimente festive, nunți, botezuri si alte activitati distractive – exprima tinerea de doliu pentru persoana decedata.

    Durata tradițională a doliului variază de asemenea în funcție de gradul de rudenie:
    • Un an pentru părinți, copii, soț or soție, frați sau surori;
    • 40 de zile pentru alte rude sau prieteni.

    Majoritatea persoanelor aleg să își arate durerea față de persoana decedată printr-o perioadă de 40 de zile de cand a avut loc decesul, considerată semnificativă în tradiția ortodoxă. În această perioadă, se încurajează rugăciunea și milostenia pe care le faci pentru sufletul pierdut.

    Biserica Ortodoxă Română nu impune strict vreo regulă privind decesul si durerea asociata, dar încurajează practicile spirituale și milostenia. Semnele exterioare de doliu, precum panglica neagra, sunt opționale. Ar trebui eventual purtate ca un gest de respect și aducere aminte.

    Aceasta perioada mai poate fi de asemenea si un timp de reflecție, de vindecare și onorare a memoriei celui dispărut. Proces ce trebuie adaptat nevoilor afective și spirituale ale fiecărei persoane și familii. Necesar din timp in timp fiind si un scurt ragaz pentru a ne  procesa emoțiile.

    O stare decretată la nivelul intregii țări în urma unei catastrofe/calamități cu un număr mare de victime. Sau la un deces/înmormântare a unei personalități renumite pe plan național etc.

    Cei mai mulți bărbați nu se bărbieresc 40 de zile. Dar sunt și bărbați, mai ales din familia decedatului, care preferă să poarte barba nerasă un an de zile.

    Acasa » Informatii Utile » De la doliu la acceptare • O călătorie personală spre vindecare
    Scroll to Top